Momentul în care strămoşii omului s-au împerecheat şi au ocupat faimoasa peşteră Denisova

Pentru a determina momentul în care peştera a început să fie locuită de priimii strămoşi ai omului, o echipă multidisciplinară din Marea Britanie, Rusia, Australia, Canada şi Germania a realizat o investigaţie detaliată pe o perioadă de cinci ani.

Situată în Munţii Altai, peştera a fost locuită în mai multe perioade de timp de către strămoşi ai omului (hominizi). În cadrul uneia dintre cele două noi cercetări, specialişti de la Universitatea Oxford au obţinut 50 de vârste în urma datării cu radiocarbon asupra oaselor, dinţilor şi fragmentelor de cărbune obţinute din stratul superior de sol din interiorul peşterii. În afară de acestea alte 100 de datări optice au fost obţinute pentru sedimentul din peşteră, mare parte din el fiind prea vechi pentru a fi analizat cu radiocarbon.

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

De asemenea, echipa de specialişti din Universitatea Wollongong, Australia, a reuşit să obţină o datatre minimă a fragementelor de oase ce aparţineau unui speciment care atestă împerecherea dintre Neanderthalieni şi Denisovani. În acest caz, specialiştii au utilizat datarea cu uraniu. „Este pentru prima oară când obţinem o vârstă clară a fiecărei secvenţe arheologice din peşteră, cât şi a întregului conţinut”, a declarat profesorul Tom HIgham din cadrul Universităţii Oxford.

Natalia Belousova (Academia de Ştiinţă din Rusia) şi Tom Higham (Universitatea Oxford) în timp ce extrag probe din principala încăpere a peşterii Denisova. Credit foto-Sergey Zelinski, Academia de Ştiinţă din Rusia

Pentru determinarea vârstelor probabile ale fosilelor de strămoşi ai omului, specialiştii de la Oxford au realizat o nouă teoremă a lui Bayesian (una dintre teoremele fundamentale ale probabilităţii) ce combină diferitele date estimate recent cu informaţii statigrafice ale sedimentelor, cât şi vârstele genetice ale Denisovanilor şi Neanderthalienilor. Cele din urmă au fost determinate cu ajutorul secvenţierii ADN-ului mitocondrial, ce a fost analizat de către cercetătorii Institutului Max Planck din Germania.

Rezultatele au arătat că peştera a fost ocupată de Denisovani în urmă cu cel puţin 200.000 de ani, uneltele din piatră regăsite în sedimentele din adâncime sugerând că strămoşii omului au ocupat locul chiar din urmă cu 300.000 de ani. Pe de altă parte, Neanderthalienii au vizitat zona în urmă cu 200.000-100.000 de ani. Fosila descoperită în 2018 de către cercetătorii Universităţii Oxford şi cei ai Universităţii din Manchester ce atestă împerecherea dintre cele două specii de hominizi (Denisovani şi Neanderthalieni) sugerează că cele două grupuri s-au întâlnit în urmă cu aproximativ 100.000 de ani.

Studiile sugerează că Neanderthalienii au fost prezenţi în zonă în timpul ultimei perioade interglaciare (acum circa 120.000 de ani) când climatul era mai cald. Pe de altă parte, Denisovanii au supravieţuit perioadelor mult mai reci şi au dispărut în urmă cu aproximativ 50.000 de ani. În această perioadă oamenii moderni erau prezenţi în Asia, însă întâlnirea lor cu Denisovanii este incertă din cauza lipsei fosilelor sau a urmelor genetice de om modern din peşteră.

Echipa din cadrul Universităţii Oxford a mai identificat şi primele dovezi de până acum, din nordul Eurasiei, a apariţiei vârfurilor de săgeată din oase şi pandantivelor din dinţi de animale, ce sunt deseori asociate cu omul modern şi începutul Epocii de Piatră târzii. Acestea au fost datate ca provenind din urmă cu 43.000-49.000 de ani. „Dacă Denisovanii sau oamenii moderni au realizat aceste ornamente rămâne încă un mister pe care sperăm că îl vom rezolva în studiile viitoare”, a declarat profesorul Higham.

Vârfuri de săgeată din os şi dinţi perforaţi din prima perioadă a Epocii de Piatră tărzii descoperiţi în peşetera Denisova. Credit foto-Katerina Douka

Peştera Denisova a tras atenţia la nivel global în 2010, în urma publicării informaţiilor privind un genom descoperit în oasele degetelor unei fete ce aparţinea unui grup de hominizi necunoscut în acea perioadă: Denisovanii.

Cele două studii au fost publicate în jurnalul de specialitate Nature.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:

Genomul „Omului din Denisova” a fost secvenţiat complet

Enigmaticii denisovani: cine erau aceşti „alţi oameni” cu care specia noastră s-a încrucişat cândva?

Încrucişarea între speciile de hominide străvechi ne-a făcut mai rezistenţi la boli

Descoperire de excepţie cu privire la istoria evoluţiei omului! Produsul iubirii dintre doi indivizi din specii diferite de hominin